Grupul de Acțiune Locală Codrii Herței este situat în Regiunea de Nord Est, în partea de Nord Vest a județului Botoșani, având următoarele limite geografice:
- V și NV - Ucraina și județul Suceava;
- N - Republica Moldova;
- E - comunele Coțușca, Mileanca, Havârna, Vorniceni și Corlăteni;
- S - comunele Vârfu Câmpului, Văculești și Dimăcheni.

Coordonatele geografice ce delimitează zona sunt:
- Limita nordică - comuna Păltiniș 48°14'9" N și 26°43'21" E;
- Limita vestică - orașul Siret 47°57'11" N și 26°4'21" E;
- Limita estică - comuna Rădăuți Prut 48°09'49" N și 26°44'25" E;
- Limita sudică - comuna Cândești 47°56'06" N și 26°12'06" E.

Un aspect cheie al localizării geografice al teritoriului G.A.L. este faptul că limita nordică și estică o reprezintă frontiera Uniunii Europene.
În regiune exista două puncte rutiere de trecere a frontierei către Ucraina - Siret și Racovăț și unul către Republica Moldova - Rădăuți-Prut.
Localizarea conferă teritoriului un avantaj strategic din punct de vedere al cooperării transfrontaliere cu Ucraina si Republica Moldova, în perspectiva apropierii acestora de structurile europene. Suprafața totală a UAT-urilor care formează G.A.L. Codrii Herței este de 1.136,19 km² (12,70 % din suprafață este ocupată de localități urbane - Darabani și Siret și 87,30 % din suprafață este ocupată de localități rurale - Broscăuți, Cândești, Concești, Cordăreni, Cristinești, Dersca, George Enescu, Hilişeu Horia, Hudești, Ibănești, Lozna, Mihăileni, Păltiniș, Pomârla, Rădăuți - Prut, Șendriceni, Suharău, Viișoara). Conform clasificării localităților din Legea nr. 351/2001 cu modificările si completările ulterioare, teritoriul include 2 localități de rang III (orașe), 20 localități de rang IV (sate reședință de comună) și 68 localități de rang V (sate componente ale comunelor si sate aparținând orașelor).

Relieful teritoriului G.A.L. are în componența sa partea de Nord Vest a Câmpiei Moldovei, respectiv subunitatea Câmpia Jijiei Superioare și a Bașeului și partea de Est a Podișului Sucevei, limita dintre cele două fiind pe aliniamentul localităților Pomârla - Ibănești - Cristinești - Suharău - Hudești - Darabani. Sensul de câmpie este legat de folosința agricolă, altitudinea, solurile cernoziomice, vegetația de silvostepă, regimul scurgerii apelor, etc. Alcătuirea geologică este reprezentată aproape în exclusivitatea printr-un facies argilo mărnos sarmațian cu intercalații subordonate de nisipuri fine de aceiași vârstă. În Nord Estul teritoriului GAL apar la zi formațiuni mai vechi și în același timp mai tari (cretacice, badeniene = miocen mediu, bugloviene = sarmațian inferior), care conferă zonei caracter epigenetic. Clima temperat - continentală este influențată puternic de masele de aer din estul continentului, fapt ce determină ca temperatura medie anuală sa fie mai redusă decât în restul tarii (7-8 ºC), cu precipitații variabile, cu ierni sărace în zăpadă, cu veri ce au regim scăzut de umezeală, cu vânturi predominante din nord vest și sud vest. Regimul eolian este determinat de acțiunea principalilor centrii barici, ce dirijează circulația maselor de aer. Vânturile cele mai frecvente sunt din nord-vest (cu valori de aproximativ 30% în iulie și august), care, vara, aduc ploi repezi iar iarna ninsori și viscole. Frecvență relativ ridicată o au și vânturile dinspre sud-est ce prezintă o frecvență de 19%, precum și vânturile din sud, simțite mai ales primăvara. Solurile teritoriului GAL sunt favorabile practicării agriculturii și aparțin zonei solurilor argiloiluviale şi solurilor zonale. Limita între aceste zone este relativ sinuoasă, datorită întrepătrunderilor de natură oro - fito climatică locală. Solurile brune argilo - iluviale luvice prezente în teritoriu sunt parțial afectate de eroziune, au o textură lut-nisipoasă, reacția solului este moderat acidă până la slab acidă, nivelul hidrostatic se află la 5 m, iar stratul de humus este de 1,10-1,60. Cernoziomul cambic tipic este în proporție de 39,5%, bogat în substanțe fertilizante necesare plantelor. Procesul de levigare este într-un stadiu destul de avansat, fiind influențat mai ales de condițiile climatice, litologie și de panta versanților. Resursa naturală de bază care constituie suportul dezvoltării economice în teritoriu este fondul funciar agricol, o funcție importantă în profilul economico - social al zonei fiind reprezentată de agricultură cu cele două ramuri principale: cultura plantelor și creșterea animalelor. Alte resurse în teritoriu sunt reprezentate de tuf ardezic (Hudești), turbă (Dersca), nisipuri cuarțoase (Hudești, Suharău, Bajura), gips (Păltiniș), roci utile: calcare oolitice (Ibănești), argile (Mihăileni).

O resursă importantă o reprezintă Siturile de importanță comunitară Natura 2000:Pădurea Zamostea Lunca Cândești, Pădurea Zamostea Lunca Lozna, Suharău-Darabani Concești, Suharău-Darabani Darabani, Suharău-Darabani Hudești, Suharău-Darabani Suharău, Turbăria de la Dersca Lozna, Acumulările Rogojești-Bucecea Siret.
Conform datelor statistice de la Recensământul populației și locuințelor din anul 2022, teritoriul G.A.L. Codrii Herței avea o populație stabilă de 72.122 locuitori.
În perioada 2012-2022, la nivelul întregii țări are loc o ușoară scădere a populației totale. Mai mult, descreșterea înregistrată și în mediul rural indică faptul că o parte a populației României a emigrat. Pentru teritoriul G.A.L., per total, se înregistrează același trend anual de descreștere ușoară a populației.
Localitățile din teritoriu se confruntă cu un fenomen accentuat de îmbătrânire a populației (scădere cu peste 10% a populației din grupa de vârstă 0-14 ani, însoțită de creștere cu peste 10% a populației din grupa de vârsta peste 60 de ani).

În anul 2022, teritoriul avea o densitate medie a populației de 63,48 locuitori/kmp, valoare sub media pe țară. Localitatea cu cea mai mare densitate este orașul Siret cu 154,38 locuitori/kmp și cu cea mai mică densitate comuna Viișoara cu 33,29 locuitori/kmp.
În mediul rural locuiește 74,13% din populația teritoriului, reprezentând 53.466 de persoane, diferența de 25,87% (18.656 de persoane) locuind în orașele Darabani și Siret. Un procent semnificativ îl reprezintă persoanele ocupate în agricultură. În cele mai multe cazuri acestea practică agricultura de subzistență, dezvoltând o activitate aducătoare de venituri pentru propria gospodărie (ferme de subzistență). Mai mult, o treime dintre aceștia au vârste de peste 55 de ani și nivele reduse de calificare. În aceste condiții, zona este caracterizată prin sărăcie - persoane care sunt lucrători individuali în agricultură, cu un nivel redus sau fără venituri, cu un nivel scăzut de calificare - persoane care au o accesibilitate redusă la servicii publice de educație si sănătate.

În teritoriu întreprinderile active au o productivitate a muncii redusă, inferioară mediei naționale. Cele mai scăzute productivități se înregistrează în comerț, industria prelucrătoare, în comunicații și informații, și se datorează pe de o parte contribuției modeste aduse de sectorul de cercetare, dezvoltarea tehnologică și inovare, iar pe de altă parte de transferul redus și punerea în practică a rezultatelor de către sectorul productiv.

Comunele din teritoriul G.A.L. în special, se caracterizează printr-o slabă dezvoltare a infrastructurii de baza - gradul redus de modernizare a drumurilor care determină o accesibilitate redusă către centrele urbane, cu implicare directă în accesul la servicii de educație și sănătate, infrastructura de utilități insuficient dezvoltată din punct de vedere cantitativ și calitativ în raport cu populația existentă, accesul redus la informație și la serviciile destinate populației rurale. Adăugând la toate aceste elemente si lipsa locurilor de munca, obținem un tablou al cauzelor care determina migrarea tinerilor din teritoriul G.A.L. fie către alte state (în căutarea unui loc de munca), fie către zonele urbane dezvoltate. Cele două orașe mici ale teritoriului se confruntă cu un nivel scăzut de atractivitate cauzat de un complex de factori economici, sociali, de mediu. În cele mai multe cazuri infrastructura tehnica-edilitară este învechită, satele arondate nu sunt conectate la rețele de utilități. Numărul redus al investițiilor private, precum și efectele crizei economice și financiare au condus la o restrângere a locurilor de munca existente. Lipsa locurilor de munca atractive, a oportunităților de petrecere a timpului liber determina numeroși absolvenți de învățământ superior să își stabilească domiciliul în alte zone, urbane, mai dezvoltate. Mai mult, fenomenul migratoriu are loc si în rândul tinerilor absolvenți de liceu care dețin o calificare - mulți fiind plecați în căutarea unui loc de munca în alte țări. Totodată, deși zona dispune de unele oportunități (energii regenerabile, potențial agricol si zootehnic ridicat), din cauza gradului redus de atractivitate nu încurajează investițiile necesare care să valorifice aceste oportunități și implicit să contribuie la relansarea economică.

Finanțarea formelor asociative poate contribui la dezvoltarea și diversificarea economiei teritoriului. Exemplul unor forme asociative de succes poate fi multiplicat și în teritoriu.

Un factor esențial în dezvoltarea teritoriului este reprezentat într-o foarte mare măsură de capitalul uman. Deși dificil de cuantificat, reprezentând un concept controversat, capitalul uman ar putea sa includă resursele umane cu un anumit nivel de educație. În teritoriul G.A.L. funcționează 61 grădinițe, 64 școli primare și gimnaziale și 6 licee.
Sistemul de ocrotire a sănătății în teritoriul G.A.L. este reprezentat în mediul urban prin Spitalele Darabani și Siret, unități ce au în componentă structuri care acordă servicii ambulatorii de specialitate, servicii de spitalizare de zi, îngrijire la domiciliu. În mediul rural sunt localizate 20 cabinetele medicale, 2 cabinete stomatologice, 32 farmacii și puncte farmaceutice (în proprietate privată). În cele mai multe situații infrastructura de sănătate se află într-o situație precară, în plus, dotările cu echipamente medicale de specialitate de care dispun unitățile medicale sunt uzate atât fizic, cât și moral și nu mai corespund cerințelor și normativelor actuale.

La nivelul teritoriului se observă un număr mare de persoane vulnerabile, acest număr având o tendință de creștere. Mare parte din persoanele încadrate în grupurile vulnerabile reprezentate de familiile monoparentale (persoane divorțate), alcoolici, persoane fără venituri, nu au o locuință fiind necesară crearea unor centre de zi. O problemă deosebită o reprezintă copiii ai căror părinți sunt plecați la muncă în străinătate, în condițiile în care nu există structuri sociale de sprijin pentru copii iar centrele de zi pentru copii nu sunt sustenabile financiar. Există nevoia creării de centre de consiliere psihologica și „Școală după școală” pentru copii proveniți din familii monoparentale, lăsați în îngrijirea rudelor de până la gradul patru, copii cu părinți plecați în străinătate, sau cei proveniți din familii sărace cu numeroși copii. Analiza teritorială a scos în evidentă și necesitatea înființării de centre de zi medico sociale care să ofere servicii integrate pentru persoanele în vârstă.